Învățământ digital
Începând cu secolul XXI tehnologia face parte din viața noastră de zi cu zi. Cu trecerea timpului, aceasta s-a dezvoltat și pune la dispoziție sistemului educațional instrumentele necesare pentru a crea o experiență interactivă și utilă pentru tineri. Elevii și copii sunt în pas cu expansiunea tehnologie în viețile noastre și sunt din în ce mai atrasi de cultura digitală.
Criza mondială din sănătate a necesitat o transformare a modului tradițional de predare, învățare și evaluare în predare din fața unui computer, digital. În aceste condiții, profesorul de azi este nevoit să își adapteze practicile la nevoile actuale, fie că vorbim aici de reconsiderarea metodelor de predare și integrarea noilor tehnologii, de nevoile elevilor sau de procesul de evaluare a acestora. Instrumentele digitale, jocuri virtuale, grupurile de discuții, resurse online, dezvoltate în timpul pandemiei pot veni în ajutorul profesorilor și cadrelor didactice pentru a le ușura instruirea elevilor, ducând experiențele de învățare la un alt nivel adaptat generației digitale.
Pentru a intra în conexiune cu acești tineri și copii, profesorii trebuie să vorbească limba lor, să valorifice abilitățile lor pentru oferirea de noi experiențe de învățare (Cucoș, 2008).
Nevoile de formare privind competențele digitale
Cerințele actuale sunt mari, se cere un nivel de adaptabilitate și formare mai mare altfel, profesorii au fost deschiși încă de la începutul pandemiei, s-au mobilizat, intelegand potențialul colaps în sistemul de învățământ. Însă, un procentaj ridicat de cadre didactice raportează că au nevoie de formare în ceea ce privește competențele avansate în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), conform Strategiei privind Digitalizarea Educației în România, document creat de Ministerul Educației și Cercetării.
De asemenea, conform unui studiu realizat de World Vision România, la un an de pandemie și școală online reiese faptu că: 8 din 10 profesori au în continuare nevoie de formare şi un ghid de predare şi evaluare, iar 1 din 10 profesori spun că elevii au pierdut până la 80% din materie. Aceste date ne arată că deși există dorința de formare în rândul profesorilor și cadrelor didactice, există încă un deficit major de competențe digitale în pregătirea acestora. Și aici vorbim de competente ce implică pe lângă utilizarea calculatorului și dezvoltarea de resurse educaționale și a unei strategii de predare-învățare-evaluare interactivă.
Strategii naționale privind digitalizarea
Conform documentului creat de Ministerul Dezvoltării și Cercetării, referitor la Strategia privind Digitalizarea Educației în România, există un proiect național implementat de MEC și finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (C.R.E.D.), având ținta de 55.000 de profesori formați (până în 2022) pentru a utiliza resurse educaționale deschise și pentru schimbarea abordării didactic.
Din analizele realizate de MEC reiese faptul că există o serie de impedimente de natură logistică, tehnică și de conținut în ceea ce privește implementarea proiectului. Profesorii și cadrele didactice semnalează dificultăți privind lipsa unui suport pedagogic și instrumentele necesare.
Avem nevoie de tehnologie în instituțiile de invatamant pentru a crea un proces de învățare activă care intalneste nevoile și stilurile diferite de învățare ale elevilor. Desigur, aceasta implica profesori formați în conformitate cu cerințele actuale.
Referințe:
