Nevoia de adaptare a cadrelor didactice
În articolul precedent vorbeam despre cadrele didactice în era digitală și nevoile lor de formare, despre evoluția tehnologiei și beneficiile acesteia, ce se pot integra și crea experiențe interactive pentru tinerii. Aceștia sunt la curent cu noutățile din domeniul tehnologiei și sunt din ce în ce mai captivați.
Jocurile sunt prima metodă pe care tinerii o folosesc pentru a explora abilitățile de gândire de ordin superior asociate cu creativitatea, evaluarea, analizarea și aplicarea noilor cunoștințe.
În urma unei analize interne realizate printr-un chestionar privind nevoile de dezvoltare a cadrelor didactice, 66,7% dintre respondenți au menționat că vor să își dezvolte abilitatea de a crea jocuri pentru învățare, competiții de învățare între elevii din clasă și 64,1% abilitatea de a crea lecții mai interactive, mai experiențiale cu resurse limitate/ fără resurse. La acest chestionar au participat 39 de respondenți.
Gamification în educație
O modalitate care poate revitaliza și transforma educația într-o activitate mai interesantă și interactivă, care reușește să mențină interesul participanților, plăcută și în același timp distractivă este gamification.
În contextul educațional, gamification reprezintă practica de a îmbina elemente de tip joc în contexte reale, pentru a crește motivarea și angajamentul elevilor și studentilor, a le menține interesul și a continua învățarea, generând rezultate cu impact pozitiv.
5 beneficii ale conceptului de Gamification în educație:
- Crește angajamentul elevului/studentului la clasă
- Procesul de învățare devine mai creativ, interactiv și distractiv
- Facilitează absorbția de cunoștințe noi și capacitatea de a le reține
- Dezvoltă cooperarea și spiritul de echipă
- Îmbunătățește experiența generală de învățare
Gamification în sistemul educațional din România
Potrivit unei analize realizate în cadrul unui proiect Erasmus +, “Gamify your teaching”, “în România, jocurile pe calculator nu sunt asociate cu învățarea, din acest motiv ele nu sunt folosite în timpul orelor, având un procent de nefolosire a acestora de 63,33%, doar 23,23% de folosire a lor de două ori pe lună și 6,67% de utilizare a acestora o dată pe săptămână. La cercetare au participat profesori din 4 școli, 3 universități și colaboratori – 30 chestionare (16 femei – 53,33% și 14 bărbați – 46,67%). 56,33% dintre ei au fost profesorii de liceu, 36,67% au lucrat în universități și 3,33% sunt angajați în școli gimnaziale, din instruiri informale sau alte locuri.”
Deși aceasta metodă are o anumită popularitate și este folosită în diferite țări, în România exista o anumită reticență și procesul este abia la început. Cu toate acestea cadrele didactice sunt adesea deschise sprea a încerca metode noi, creative și a îmbina procesul tradițional de predare-învățare evaluare cu tehnici, tehnologii și instrumente digitale adaptate la situația actuală.
Referințe:
